SCURT TRATAT DE… INCOMPETENŢĂ

Corecțiile financiare aplicate beneficiarilor de fonduri europene de către organismele de control ale statului român se transformă pe zi ce trece într-o telenovelă. Pentru că aceste corecții sunt anulate rând pe rând de instanțe și se dovedește că nu au fost aplicate cu respectarea legii. Partea proastă este că până își recuperează banii beneficiarii vor trebui să acopere din surse proprii procente cuprinse între 5 și 25 de procente.

Să luăm punctual două cazuri de la noi din județ: Primăria Alba Iulia și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ciugud-Berghin. Prima are corecții de peste 6 milioane de euro, iar a doua de 10 mii de euro. Ambele câștigă în instanță, iar magistrații dispun anularea corecțiilor.
Alba Iulia. Proiecte europene de zeci de milioane de euro. Doar pentru reabilitarea Cetății Alba Carolina valoarea este undeva la 60 de milioane de euro. Vin controalele auditului din ministerul dezvoltării și aplică celebrele corecții financiare pentru fiecare proiect. În total peste 6 milioane de euro. Administrația locală iese la atac și anunță că va contesta în instanță toate corecțiile, apreciind că și-a făcut treaba bine și că a respectat atât legile, cât și procedurile de achiziții a bunurilor și serviciilor, acestea fiind de fapt cele mai contestate de către cei care au efectuat controlul. Toată lumea a fost sceptică la început în privința șanselor de reușită. Spre surpriza unora iată că administrația din Alba Iulia a câștigat deja cinci procese, ultimul dintre ele pentru o corecție de peste 1,1 milioane euro.
Ciugud-Berghin. Se aplică o corecție de 10.000 de euro, respectiv 10 procente, pentru un proiect de informatizare a celor două primării. Practic s-a implementat un Sistem Interactiv Grafic de Management compus din 16 aplicaţii informatice evoluate şi interactive şi Sistemul de management al Calităţii serviciilor ISO 9001. Președintele asociației, primarul din Ciugud, Gheorghe Damian, a contestat și el în instanța de judecată și a avut câștig de cauză. Statul trebuie să îi dea acum înapoi cei 10 mii de euro.
După aceste procese câștigate în sala de judecată se ridică mai multe întrebări. În primul rând de ce sunt „faultate” primăriile şi alte categorii de beneficiari de fonduri europene, cărora li se impută nereguli în gestionarea fondurilor, nereguli care de fapt nu există? Cine asigură derularea în condiţii optime a respectivelor proiecte dacă beneficiarii rămân fără o parte din bani, urmând să îi recupereze mai târziu, cel mai probabil tot prin instanţă? Vor fi traşi la răspundere cei care au aplicat eronat corecțiile? Sau nu răspunde nimeni, după cum e bunul obicei în România? Lasă că vorbim la televizor despre gradul de absorbție al fondurilor europene, ce ne mai trebuie să pedepsim vinovații!
Și nu în ultimul rând cine i-a angajat pe băieții ăștia inteligenți de vin în control? Femeia de servici de la minister e mai competentă decât ei.

PS: Punem pariu că au primit stimulente financiare pentru „activitatea” lor?

Foto: informatiadealba.ro

Etichete: , , , , , ,

reclama