FĂRĂ CONTINUAREA LUCRĂRILOR DE CONSERVARE ROŞIA MONTANĂ NU ARE NICIO ŞANSĂ PENTRU A FI INCLUSĂ PE LISTA UNESCO

21 Aug 2013 Nicu Popescu

940

În momentul de faţă Roşia Montană nu are nicio şansă de a putea fi inclusă pe lista UNESCO, dar peste 7-10 ani, în cazul în care lucrările de conservare vor continua, şansele vor fi considerabil mai mari. Aceasta este concluzia ministrului Culturii, Daniel Barbu, după vizita de marţi de la Roşia Montană. Alături de comisia parlamentară pentru UNESCO oficialul a vizitat fosta exploatare minieră, galeriile romane şi a avut mai multe întâlniri în zonă, atât cu reprezentanţii companiei Roşia Montană Gold Corporation, cât şi cu autorităţile locale şi ONG-urile. Plăcut impresionat de atenţia acordată de către RMGC pentru conservarea şi restaurarea patrimoniului Barbu a mai spus că statul român nu ar fi alocat niciodată atâţia bani pentru asemenea lucrări pentru simplul fapt că nu ştia că există asemenea vestigii la Roşia Montană.

Comisia parlamentară pentru relația cu UNESCO s-a aflat marți într-o vizită de documentare la Roșia Montană. La invitația comisiei și ministrul culturii Daniel Barbu a participat la întâlnirile pe care parlamentarii le-au avut în zonă cu reprezentanții companiei Roșia Montană Gold Corporation, primarii localităților din Apuseni, precum și cu ONG-urile. Comisia a efectuat această vizită la insistențele senatorului Gabriela Firea, care a dorit ca deputații și senatorii să vadă la fața locului patrimoniul din Roșia Montană pentru a lua o decizie în cunoştinţă de cauză, având în vedere că există o solicitare de includere a Roşiei Montane pe lista UNESCO.

Nicio şansă pentru includerea pe lista UNESCO

Impresionaţi de ce au văzut, dar în special de lucrările de restaurare şi conservare, parlamentarii au fost totuşi de părere că Roşia Montană nu poate fi inclusă pe lista UNESCO. „Convingerea mea este că dacă ceea ce am văzut astăzi va continua şi vom avea cu adevărat circa 30 de kilometri de galerie romană, medievală şi tereziană conservaţi, cele 120 de clădiri care sunt destinate să fie conservate vor fi restaurate, situl va avea un aspect urbanistic împrospătat şi restituit. Cred că peste circa şapte-zece ani într-adevăr vom putea cu foarte mari şanse să facem un proiect de înscriere pe lista tentativă UNESCO. Aşa cum arată situl acum nu avem nicio şansă. Adică, munca e degeaba”, a declarat ministrul culturii Daniel Barbu. Deputatul Raluca Turcan a precizat că din punctul ei de vedere Roşia Montană nu se încadrează în criteriile UNESCO, amintind un singur criteriu care nu se respectă: unicitatea.

Pe de altă parte eforturile de conservare şi restaurare au fost răsplătite cu vorbe la superlativ. „Este pentru prima dată când vin la Roşia Montană. Din punct de vedere al patrimoniului sunt lucruri extraordinare care s-au făcut. Este prima dată când se face arheologie subterană în România, cu forţe academice şi financiare extraordinare. O altă noutate se referă la valorificare. De obicei se sapă, se fac cercetările, se publică, după care se acoperă. Totul rămâne într-un cerc restrâns de specialişti. Ce se întâmplă aici este o altă premieră, intenţia de valorificare a minelor de la Piatra Corbului şi Cătălina-Monuleşti. Vorbim de artefacte rare, de secol XVIII, pe care mă bucur că le-am putut vedea, avem cele 20 de locuinţe restaurate şi garanţi că aceste restaurări vor continua. Ca ministru al culturii mă bucur de ce am văzut aici”, a afirmat ministrul Daniel Barbu.
Academicianul Alexandru Vulpe a declarat că „din punct de vedere arheologic lucrurile sunt în regulă. Pentru oamenii din zonă e necesară pornirea proiectului”.

Parlamentarii, impresionaţi de Roşia Montană

„Am rămas impresionat de ce am văzut în galerii. Sunt convins că minele vor fi deschise publicului, iar Roşia Montană va avea viitor şi în turism”, a afirmat Traian Igaş, şeful Comisiei Parlamentare.
Gabriela Firea a spus că discuţiile pe care parlamentarii le-au avut s-au purtat pe mai multe paliere: „social – dorinţa acută de locuri de muncă, proiectul Roşia Montană fiind inclus în programul naţional de dezvoltare şi creare de locuri de muncă; financiaro-economic – în prezent se negociază cu reprezentanţii companiei miniere condiţiile tehnico-financiare ale proiectului, inclusiv creşterea participaţiei statului român şi a redevenţei; mediu – respectarea tuturor condiţiilor de mediu, precum şi a garanţiilor de mediu.

Contre politice Igaș-Barbu

Traian Igaş, preşedintele comisiei parlamentare pentru relaţia cu UNESCO, a solicitat ca Guvernul să îşi asume integral proiectul Roşia Montană. Igaş a precizat că nu este normal ca problema investiţiei să fie ”pasată” Parlamentului, amintind de declaraţia premierului Ponta de acum câteva zile în care acesta transmitea responsabilitatea proiectului către Parlament.”Guvernul ar trebui să îşi asume proiectul cap-coadă. Nu poţi pasa spre Parlament o problemă atât de importantă. Dacă există susţinere din partea Guvernului să îşi asume răspunderea în faţa românilor”, a spus senatorul Traian Igaş. Ministrul Culturii Daniel Barbu, a intervenit rapid la declaraţiile lui Igaş precizând faptul că proiectul de lege privind proiectul minier de la Roşia Montană este iniţiat de Guvern dar anumite chestiuni trebuie rezolvate de Parlament. ”Nu se pune problema pasării responsabilităţii. Proiectul de lege este iniţiat de Guvern şi va fi semnat de aproape toţi minştri. Sunt chestiuni pe care doar Parlamentul le poate rezolva”, a declarat Barbu.

Statul român vrea o participaţie de 25%

Conform ultimelor informaţii Guvernul României pregăteşte documentaţia care ar urma să stea la baza aprobării proiectului minier de la Roşia Montană. Astfel, în luna septembrie se estimează emiterea de către Guvern a hotărârii privind acordul de mediu, iar exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an. Guvernul va transmite Parlamentului şi o lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană. Proiectul va fi declarat de utilitate publică de interes naţional. Documentaţia cuprinde şi un acord ce va fi încheiat între Guvern pe de o parte şi Gabriel Resources, respectiv Roşia Montană Gold Corporation, de celalată parte şi care conţine principalele obiective ale investiţiei. Prin acest acord statul român va deţine 25% din capitalul social al RMGC pe toată durata de valabilitate a licenţei de exploatare, prin cedarea gratuită de către investitor a unui pachet de 5,69% la sută din acţiunile companiei. Statul Român are în prezent 19,3% din capitalul RMGC. Condiţia esenţială pentru cedarea acţiunilor este emiterea şi aprobarea de către Guvern a acordului de mediu, care să nu conţină modificări semnificative faţă de proiectul prezentat şi propus.